Jurnalistul și criticul de film Cristian Tudor Popescu, invitatul special al ediției din această seară a GÂNDUL LIVE, a declarat că dintr-un interviu recent al lui Sergiu Nicolaescu reiese că regizorul voia să arunce în cârca poporului român moartea soților Ceaușescu.
„E imposibil să nu reacționezi la această mizerie de peste tot. (…) Este o declarație făcută recent că el (Sergiu Nicolaescu n.r.) a propus Consiliului Frontului Salvării Naționale ca Nicolae Ceaușescu să fie eliberat și să fie trimis undeva liber ca el să fie linșat >. >, a spus el. Vasăzică patriotul național Sergiu Nicolaescu voia să arunce în cârca poporului omorârea lui Ceaușescu. Era o soluție propusă cu cinism de Sergiu Nicolaescu”, a declarat el la Gandul LIVE.
În opinia lui Cristian Tudor Popescu, în ciuda faptului că procesul de la Târgoviște al soților Ceaușescu a fost „o mascaradă din punct de vedere al justiției”, ceea ce s-a întâmplat acolo a fost „evident mai bine decât soluția propusă de Sergiu Nicolaescu”.
„Cinevoievodul românilor nu a avut nici o îndoială că Ceaușeștii ar fi fost sfârtecați de niște cimpanzei însetați de sânge. Nicio clipă nu a luat în considerare cinevoievodul românilor, domnul Nicolaescu, că unii oameni ar fi cerut ca ei să aibă parte de proces, și nu de linșaj. Documentatul, istoricul Sergiu Nicolaescu spunea despre Ceușești ca să fie linșați, așa cum a fost linșat Mussolini. Mussolini nu a fost linșat de populație, și nici amanta sa Clara Petacci. Au fost executați în urma ordinului unui fel de FSN. Mussolini și Clara Petacci au fost împușcați, apoi au fost duși în piață și spânzurați în carlige cu capul în jos. Oare sergiu Nicolaescu dorea să-i vadă pe soții Ceaușescu în Piața Unirii spânzurați de carlige și cu capul în jos?”, se întreabă jurnalistul și criticul de film.
Opera lui Sergiu Nicolaescu, „un polipier de clișee”
Cristian Tudor Popescu a vorbit și despre editorialel sale publicate în gandul, imediat după moartea regizorului, – Moartea domnului Nicolaescu, Tămâia și vata din nas – care au provocat dezbateri aprinse, reacții și proteste în rândul unora dintre cititori. Jurnalistul a declarat la GÂNDUL LIVE că în editorialele sale nu a comentat viața personală a lui Sergiu Nicolaescu sau cariera politică a regizorului, ci a vorbit despre filmele acestuia.
„Am comentat eu ceva despre viața personală a lui Sergiu Nicolaescu? Am vorbit despre filmele, despre meseria lui, nici măcar despre cariera lui politică nu am vorbit”.
Cristian Tudor Popescu este de părere că expresia „Despre morți numai de bine” este „o prostie”, la fel ca multe alte proverbe.
„E o prostie. De ce trebuie să îți schimbi atitudinea față de cineva mai ales că a murit? Avea o vârstă, a murit. Eu am scris numeroase cronici ale filmelor lui. Am scris că el nu a fost niciodată un cinefil. Nu l-am auzit niciodată să vorbească despre curente care l-au influențat, despre cinematografie. Dânsul vorbea doar despre filmele lui”, a spus Cristian Tudor Popescu.
El consideră că opera lui Sergiu Nicolaescu reprezintă „un polipier de clișee”
„Nu există nimic original acolo. El a luat tot ce credea el că e mai bine și a pus acolo. Este un polipier de clișee opera lui Sergiu Nicolaescu. A pus pe ecran clișee după clișee. Toate filmele lui sunt clișee. Nu a riscat niciodată. O regulă corectă precum în alimentația de consum. (…) Marea lui abilitate este că a reușit să se situeze la intersecția între ce cerea conducerea de partid și ce voia publicul”, a mai arătat CTP.
Despre cum relatează televiziunile moartea regizorului
„Încă o limită a fost depășită. Limitele neumanului din presă. Este transformarea câinelui de pază al democrației în hienă. Se speculează totul. Se anunță: avem o infomație. O informație este că a zis o vecină prin deschizătura ușii că Sergiu Nicolaescu se certa cu soția lui”
Referitor la dorința regizorului de a fi incinerat, CTP susține că îl înțelege pe acesta. „Aici îl înțeleg foarte bine pe Sergiu Nicolaescu. Comisarul Moldovan a vrut să nu fie văzut mort, ci a vrut să fie incinerat. Mă uitam la fețele celor care zbierau la crematoriu. Erau ca niște orfani. (…) În tot muntele lui de kitsch din filmele sale a avut un gest non-kitsch, acela de a nu fi văzut mort și să fie incinerat”.